Materiale de construcţii sigure la incendii

InfoConstructii | Materiale de construcții | 09/01/2012

Atunci când ne construim o casă ne dorim ca ea să fie cât mai rezistentă, la intemperii, dar mai ales în calea focului. Pentru a fi sigur că locuinţa nu va fi pusă la pământ de un eventual incendiu acordaţi atenţie materialelor de construcţie pe care le alegeţi.

BCA-ul este un material recomandabil pentru că este natural, un material realizat din minerale. Cu alte cuvinte face parte din clasa A1 în ceea ce priveşte rezistenţa la foc. Pe piaţa materialelor de construcţii româneşti se găsesc blocuri de zidărie premium, care au o rezistenţă la foc de aproximativ 2 ore, dacă pereţii au 15 centimetri grosime. Nu vor apărea fisuri şi nici nu se vor deteriora îmbinările. De asemenea, dilataţia construcţiei va fi minimă.

Fumul şi focul nu vor afecta întreaga locuinţă, astfel că nu vor fi distruse bunurile locuinţei, iar vieţile omeneşti sunt în siguranţă. Mai mult decât atât stingerea incendiului se va face mai uşor pentru că nu există riscul ca focul să se extindă.

Continuati sa cititi »

Autostrăzile – mâna de ajutor pentru economia României

InfoConstructii | Infrastructură | 05/01/2012

Dorinţa de a avea autostrăzi pe care se poate circula decent nu mai este de mult timp doar în mintea şoferul chinuit de drumurile proaste. Autostrăzile se construiesc încet, cu multe poticneli, dar mai ales cu mulţi bani. Cârcotaşii ar spune că autostrăzile româneşti sunt nişte mâncători de bani, ce nu se mai termină. Însă ceea ce ministerele investesc în drumuri se pare că revine în buzunarul statului.

În 2011 România a semnat contracte pentru construcţia de autostrăzi de 2 miliarde de euro, iar dacă lucrările vor decurge conform planurilor în 2012 vom aveam încă cel puţin 500 de kilometri de şosea nou-nouţă. Privind dincolo de numărul de kilometri care nu mulţumeşte pe nimeni, demararea acestor proiecte a însemnat şi angajarea unui număr semnificativ de oameni, ceea ce cântăreşte la scăderea ratei şomajului.

Continuati sa cititi »

CAMEX Timişoara 2011- între design interior şi management urban

Info Constructii | Expoziții | 24/08/2011

La celebrarea celor 11 ani de la prezenţă în oraşul de pe Bega, Timişoara, CAMEX 2011 aduce o serie de evenimente – conferinţe “business to business” dedicate celor din sectorul construcţiilor. Expoziţia va avea loc de pe 6-8 octombrie şi în fiecare dintre cele trei zile sunt distribuite conferinţele: “Management urban pentru un oraş competitiv” în prima zi, iar pentru cei interesaţi de design interior: “Interioare din Timişoara” eveniment organizat pe 7 octombrie.

Prima conferinţă aduce în discuţie probleme precum: reabilitarea termică a oraşului, reabilitarea clădirilor cu potenţial istoric, importanţa infrastructurii în dezvoltarea oraşului, obţinerea de fonduri structurale pentru proiecte de dezvoltare urbană, dezvoltarea regională în conformitate cu politicile ecologice. Cel ce va modera discuţiile este directorul Registrului Urbaniştilor din România, conf. dr. arh Radu Radoslav.

Cea de-a doua conferinţă tratează tematici legate de arhitectura interioară: mobilier, design, finisaje, produsele de ultimă generaţie din domeniu, precum şi soluţii pentru diferite tipuri de obstacole întălnite în amenajările de interioare. Moderatorul conferinţei este preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România sucursala Timiş, Arh. Vlad Gaivoronschi, lui alăturându-se alţi doi arhitecţi ce au obţinut premii importante la concursurile de specialitate.

Arhitecţii Maja Baldea si Claudiu Toma, ambii reprezentanţi ai “Parasite Studio”, birou de arhitectură distins cu numeroase premii vor veni să prezinte două dintre proiectele câştigătoare: “White apartment“ câştigător în 2008 la gala Anuala Timişoareană de Arhitectură, la categoria Design interior şi proiectul premiat doi ani mai târziu la acelaşi concurs : “Blackbox“.

De asemenea la conferinţa din 7 octombrie vor susţine prezentări şi vor face analize pe studii de caz cinci companii cunoscute din România : Saint-Gobain Rigips, Saint-Gobain Glass, Saint-Gobain Isover, Adeplast (companie pecializată pe materiale de construcţii pentru finisaje) si Dexion (lider în sud-estul Europei pe partea de producţie şi vânzare de sisteme de depozitare).

Timişoara, posibilă capitală culturală europeană peste 10 ani

Domeniile tratate în mod deosebit sunt cele care vizează construcţiile, arhitectura şi urbanismul, iar publicul participant la aceste conferinţe este format numai din specailişti în domeniu. Numărul aşteptat de specialişti din vestul ţării depăşeşte 200, iar prezenţa lor este cu atât mai importantă cu cât Timişoara a intrat în luptă pentru titlul de capital1 culturală europeană, aşa încât un flux de investiţii mare ar ajuta oraşul.

În acest context preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România sucursala Timiş, Arh. Vlad Gaivoronschi declara pentru organizatorii expoziţiei ABplus Events, faptul că Timişoara este unul dintre ora5ele cu cea mai mare valoare arhitecturală fiind o îmbinare de stiluri : baroc, art-nouveau, secession. Utilitatea conferinţelor se va dovedi dacă în urma lor arhitecţii timişoreni vor reuşi să se pună de acord cu privire la modul în care va trebui să evolueze oraşul.

CAMEX 2010, mai multe conferinţe mai multe soluţii găsite

De la deschiderea de acum 10 ani şi până în prezent peste 1000 de companii din domeniul construcţiilor au trecut pragul expoziţieişi peste 70.000 de timişoreni au vizitat şi cumpărat de la CAMEX. Ediţia anterioară a reunit sub acelaşi acoperiş, companii precum : Amvic, Deco Construct, Deco Proffesional. Spre deosebire de această ediţie, cea anterioară a prilejuit patru conferinţe pe tematicile următoare: arhitectură şi dezvoltare urbană, acoperişuri, faţade, pardoseli şi eficienţă energetică, terenuri, infrastructuri, instalaţii, sisteme de încălzire, ventilaţii şi aer condiţionat.

De asemenea la ediţia aniversară de 10 ani CAMEX a găzduit expoziţii speciale cu cele mai bune şi premiate lucrări ale arhitecţilor timişoreni. Tot acum a fost ţinut şi Forumul Regional Construct Week, în care s-au purtat discuţii cu privire la găsirea unei strategii naţionale pentru calitatea mediului, inovaţiile în domeniul materialelor de construcţii, evaluarea celor existente din punct de vedere al performanţei şi calitatea izolării termice, proiectele ecologice.

Pentru ca totul să nu rămână la nivel de discuţii, anul trecut s-a organizat o aşa-numită Seară de Excelenţă în Construcţii, unde se puteau iniţia contractele de afaceri pentru a pune în prcatică mai devreme soluţiile găsite.

Expozanţii au numai de câştigat

Dincolo de preocuparea pentru oraşul în care se ţine expoziţia mai există o serie de beneficii aduse de o participare la acest eveniment. În primul rând este vorba despre creşterea volumului de vânzări, facilitată şi de contactul direct cu potenţialii cumpărători. Apoi, prin caracteristica business to business se crează noi posibilităţi de încheiere de parteneriate între distribuitorii de materiale de construcţii şi furnizori.

Pentru cei care vin la CAMEX cu noi produse au parte de o lansare într-un cadru festiv, în faţa numeroşilor participanţi la conferinţe. În plus, beneficiul de imagine adus nu este de neglijat, apariţiile în catalogul evenimentului, sampling, media sporesc notorietatea. Notorietatea se poate spori şi prin contactul pe care îl faciliyează evenimentul între firme şi reprezentanţi ai administraţiei centrale sau perosnalităţi pe piaţa construcţiilor.

Nu în ultimul rând trebuie luată în considerare analiza efectivă ce poate fi făcută. Studiile de piaţă “de la faţa locului” pot releva: profilul şi obiceiurile cumpărătorilor, nevoile, evoluţia concurenţei, găsirea de noi pieţe de desfacere pentru produse. Mulţumitor sau nu, tot acum poate fi remarcat feedback-ul de la cumpărători şi adoptate mai apoi strategiile necesare pentru ca firma să-şi consolideze poziţia pe piaţă.

Raluca Borceanu

Piaţa cimentului din CSI, în continuă creştere

InfoConstructii | Materiale de construcții | 22/08/2011

Cu o creştere a consumului de ciment de 11% in 2010 şi o creştere estimată de 12% pentru 2011, producătorii de ciment din statele ex-sovietice au putut trece peste evenimentele dramatice din 2009, când consumul de ciment în regiune a scăzut cu 20%. Proiectele ample de infrastructură şi necesarul de locuinţe sunt pe cale de a fi abordate în curând de către autorităţile de stat, ceea ce ar trebui să ducă la creşterea consumului de ciment per capita în majoritatea ţărilor CSI. Anticipând creşterea cererii, producătorii locali sunt implicaţi în creşterea capacităţilor de producţie şi investesc în sustenabilitatea unităţilor lor de producţie.

Rusia, Ukraina, Kazakhstan, Belarus, Uzbekistan, Azerbaijan, Moldova, Turkmenistan, Georgia şi Armenia sunt foste ţări sovietice care întreţin legături numeroase, însumează peste 260 milioane de locuitori şi o suprafaţă de peste 22 milioane de kilometri pătraţi. Atât in 2006 cât şi în 2007, creşterea anuală a valorii monetare a consumului de ciment s-a apropiat de 80%, reflectând o creştere abruptă a preţurilor cimentului şi un reviriment în desfăşurare al sectorului construcţiilor din aceste ţări. În 2008, creşterea valorii combinate a pietelor cimentului din regiune s-a redus cu 6%, urmând o contracţie cu aproape 50% a pieţei cimentului din CSI, ca rezultat al preţurilor fluctuante şi scăderii cererii.

Ca şi volum, consumul combinat de ciment în cele 10 ţări a crescut cu o rată anuală de 14% între 2009-3 si 2007 şi a atins un vârf de 100 milioane de tone in 2007. A urmat o uşoară scădere, de sub 1% in 2008. Pe parcursul anului următor majoritatea producătorilor de ciment din regiune au înregistrat o scădere dramatică a cererii, cu cea mai abruptă manifestare a fenomenului in Rusia şi Ukraina, cele mai mari pieţe de ciment din CSI, precum şi în Moldova. Pe de altă parte, ţări ca şi Urzbekistan si Turkmenistan au dovedit flexibilitate în contextul scăderii globale şi au înregistrat o creştere a consumului de ciment cu peste 25% în anul respectiv. În general, consumul total de ciment în cele 10 ţări ex sovietice a scăzut cu peste un sfert. Cererea în regiune a fost acoperită în general prin producţia combinatelor locale, cu aprovizionare suplimentară din ţări ca Turcia şi China.

Pieţele de ciment din regiune şi-au revenit in 2010, cu o creştere anuală de 11% a consumului combinat pe total an. Aceasta va fi urmată de o creştere şi mai substanţială de 12% in 2011 şi de 8.5% in 2012, susţinută prin numeroasele proiecte în desfăşurare, ca parte a pregătirilor pentru evenimente de anvergură ce se vor desfăşura în regiune, ca Olimpiada de Iarnă de la Soci în 2014 precum şi prin implementarea unor ambiţioase proiecte de drumuri şi programe guvernamentale de construcţii de locuinţe, în mod special în ţările cu resurse naturale bogate, ca Rusia si Kazahstan. Ca urmare consumul combinat de ciment din regiune ar trebui sa depăşească 100 milioane de tone deja de anul viitor.

Până in 2008, producţia de ciment a celor 10 ţări în discutie a crescut cu mai mult de 10% pe an, pe măsură ce combinatele producătoare făceau eforturi pentru satisfacerea cererii. Ca urmare, producţia din 2007 a depăşit cu peste 50% nivelul atins în cei patru ani precedenţi. In 2008 însă, cele 90 de combinate producătoare de ciment care operează în zonă şi-au redus nivelul de producţie până la puţin peste 90 milioane de tone – cu Rusia acoperind 60% din această cifră – pentru a se adapta la cererea mai modestă şi la creşterea importurilor de ciment in zonă. A urmat o scădere de 18%, la mai puţin de 76 milioane de tone in 2009, având în vedere scăderea substanţială a activităţii de construcţii in CSI. Creşterea producţiei de ciment s-a reluat, cu 10% in 2010 iar pentru anul în curs producţia va păstra ritmul cu consumul şi va creşte cu 12%.

Anticipând viitoarea creştere a cererii, producătorii de ciment au iniţiat numereoase proiecte de actualizare a capacităţilor de producţie, uneori sustinuţi de către autorităţi. Scopul general este de a înlocui importurile de ciment prin producţia autohtonă, şi în acelaşi timp o posibilă creştere a exporturilor. Această strategie, aplicată simultan în mai multe ţări, ar putea duce, însă, în următorii ani, la un exces de capacitate de producţie a cimentului in CSI.

Sursa: CONSTRUCTION SHOWS

Echipamente pentru construcţii şi utilaje pentru materiale de construcţii: bucurie şi tristeţe la mijlocul anului

InfoConstructii | Construcții, Utilaje de construcții | 15/08/2011

- Performanţe eterogene în sectoarele industriei
- Vanzări totale pe sector mai mari decat preconizate pentru 2011

Situaţia la sfârşitul primului semestru este extrem de diversă pentru companiile din sectorul german al echipamentelor pentru construcţii şi al utilajelor pentru materiale de construcţii. În vreme ce anumite sectoare încep să atingă din nou performanţele record din 2007/2008, altele trec încă prin valea plângerii.

Cu toate acestea VDMA, Federaţia Germană de Engineering, susţine ipoteza conform căreia – datorită bunei tendinţe de dezvoltare în construcţiile de maşini – cele 10% de creştere proiectate asupra întregii industrii pentru acest an, vor fi în fapt mai multe. În anul 2010 industria germană a echipamentelor pentru construcţii şi a utilajelor pentru materiale de construcţii a înregistrat vânzări record de 10.6 mld Euro. Din totalul acestei sume 6.3 mld Euro s-au înregistrat în sectorul echipamentelor de construcţii iar 4.3 mld Euro în sectorul utilajelor pentru materiale de construcţii, sticlăriei şi ceramicii.

Pe parcursul primei jumătăţi a anului 2011 vânzările în sectorul utilajelor de construcţii au reflectat o medie a celor 7 ani trecuţi, dar s-au situat totuşi cu 38 de procente sub nivelul record din 2008. În domeniul utilajelor pentru materiale de construcţii vânzările s-au situat cu 11 procente peste medie şi cu 28 de procente sub nivelul record. „Deşi se înregistrează din nou profit în anumite sectoare, nu există motive pentru o euforie excesivă,“ a afirmat Dr. Christof Kemman, preşedinte al VDMA, Federaţia Germană de Engineering, cu prilejul unei recente întâlniri a comitetului director, desfăşurată la Schrobenhausen. Criza datoriilor în Europa şi Statele Unite şi neliniştea din lumea arabă generează suficientă nesiguranţă pentru viitor. Iar capacitătile care au crescut atât de mult în perioada boom-ului sunt încă departe de a fi exploatate in totalitate.

Ca şi în perioada anterioară afacerile sunt stimulate cu precădere din afara Germaniei. Dar şi piaţa germană se dezvoltă foarte bine, creşterile înregistrate în comenzi şi vânzări situându-se peste cifrele întregistrate în alte tări. Cu toate acestea, avântul înregistrat de către acest sector in 2010 şi în primul trimestru al 2010, prezintă o încetinire pentru moment. “Dar este încă prematur pentru a afirma dacă această scădere a noilor comenzi indică un sfarşit al revenirii şi un semnal pentru o întoarcere,” declară Sebastian Popp, expert VDMA în domeniul echipamentelor pentru construcţii şi al utilajelor pentru materiale de construcţii. Fluctuaţiile puternice ale cererii încă solicită companiilor un nivel ridicat al flexibilităţii producţiei, aducându-le în apropierea limitelor.

Producătorii sunt şi ei preocupaţi, în egală măsură în legătură cu furnizorii care par să se confrunte şi ei cu aceleaşi fluctuaţii. Companii din toate sectoarele raportează strangulări în livrarea de componente şi probleme cu calitatea acestora. De asemenea, creşterile de preţuri sunt adesea departe de a fi credibile.

Echipamente pentru materiale de construcţii

Sectorul echipamentelor pentru materiale de construcţii înregistrează încă cel mai serios declin din această industrie. În acest an activitatea a fost deosebit de slabă în domeniul ingineriei cimentului. Această afirmaţie se aplică mai ales pieţelor lente, dar nu mai putin importante, din America de Nord, sudul Europei şi din regiunea MENA. Singura zonă unde aceste pieţe s-au compensat a fost India, unde activitatea s-a dezvoltat remarcabil. Macaralele turn continuă să se vândă la un nivel foarte scăzut. Singurele echipamente care nu au urmat această tendinţă negativă au fost elevatoarele pentru construcţii, sector în care s-a evidenţiat o creştere excelentă în prima jumătate a anului. Singurul efect contrar s-a înregistrat din directia zonelor sărace din America de Nord, un sector de piaţă important în acest domeniu.

Echipamente pentru terasamente, construcţii civile şi excavare de tunele

Producatorii de echipamente pentru terasamente au raportat tendinţe încurajatoare atat în Germania cât şi pe pieţele străine, în mod special ţările asiatice, Rusia şi America de Sud au contribuit cu stimuli considerabili. Deşi cererea a scăzut din nou la un moment dat, sectorul se îndreaptă fără îndoială către bilanţul unui an foarte bun. Echipamentele speciale pentru construcţii civile se află actualmente în urma ciclului general. Cum punctul de criza a fost atins relativ tarziu, in 2009, cererea încă se dezvoltă relativ lent. Pieţele cu cea mai pozitivă perspectivă sunt Rusia şi Statele Unite. Echipamentele pentru excavarea de tunele au înregistrat cea mai scăzută fluctuaţie, datorită profilului pe termen lung al acestui sector, şi continuă să înregistreze creşteri moderate precum şi un bun nivel al cererii.

Echipamente pentru construcţii de drumuri

Producătorii de echipamente pentru construcţia de drumuri raportează actualmente cele mai ridicate niveluri ale cererii. Singurul sector care se află puţin mai în urma acestei tendinţe este cel al mixerelor de asfalt, astfel încât producătorii se aşteaptă la o creştere mai slabă in 2012. Pieţele cu tendinţe de creştere includ China şi India precum şi, în continuare Statele Unite şi Orientul Mijlociu. In Europa tendinţe pozitive de dezvoltare se observă in Scandinavia.

Agregate şi echipamente de procesare a cimentului, varului şi gipsului

Industria cimentului continuă să treacă printr-o perioadă slabă, astfel încât producătorii de echipamente şi utilaje nu sunt stimulaţi. Pe de altă parte, perspectivele sunt în mod clar mai pozitive pentru furnizorii extractorilor şi procesatorilor de materii prime. Acest sector are şanse să înregistreze o creştere de două cifre a nivelului vânzărilor, până la sfărşitul anului. În ciuda neliniştilor recente, cele mai atractive pieţe continuă să fie ţările din nordul Africii. Mai mult, se înregistrază semnale pozitive din Asia, şi în fapt nu numai din China şi India.

Utilaje pentru bolțari si zgură

După un 2010 slab, se pot observa creşteri semnificative în domeniul utilajelor pentru producerea bolțarilor. Se aşteaptă înregistrarea unei creşteri a vânzărilor într-un procent cu două cifre. Portofoliul de comenzi este atât de ridicat în prezent încât 2012 ar trebui să se bucure de un început bun. Cele mai promiţătoare pieţe pot fi găsite in Asia, mai ales in China şi India. Activitatea înregistrează o dezvoltare pozitivă şi în ţările CSI, în pofida dificultăţilor de finanţare. America de Nord continuă să fie inaccesibilă ca şi piaţă de vânzare. De asemenea companiile încep să simtă tensiunile curente din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Sursa: http://www.constructionshows.com

Superlit România cucereşte piaţa europeană şi creşte producţia

InfoConstructii | Companii, Construcții | 15/08/2011

Firma românească Superlit este un exemplu pentru micii producători din ţară, dar şi pentru cei care preferă să importe decât să producă. A reuşit să fie exportator de conducte de polistier armat cu fibre de sticlă şi inserţie de nisip pe piaţa materialelor de construcţii în Uniunea Eurorpeană, conducte utilizate la transportul apei potabile şi a canalizărilor, canale de scurgere a apei sau canale de irigaţii. Rezultatul: anul acesta intenţionază să-şi crească producţia cu până la 400 kilometri pe an.

În prima fază fabrica Superlit, nu exista ca atare, ci existau două firme producătoare: Romet Buzău şi grupul turc Superlit, care încheind un parteneriat cu partea română deţinea pachetul majoritar de 60%. În scurt timp partea română a renunţat la acţiuni, iar Superlit a preluat întreaga firmă.

Într-un moment în care piaţa internă nu oferea perspective, Superlit România şi-a orientat atenţia către piaţa exterioară, având şi curajul dat de creşterile cifrei de afaceri de la aproximativ 4 miloane euro în 2009 la 6 milioane euro în 2010, până la 5 milioane de euro în primul trimestru al anului curent.

Reputaţia europeană aduce milioane de euro

Nu foarte multă lume i-ar da credit unei firme din România, în încercarea ei de a se impune pe o piaţă atât de competitivă ca cea europeană. Totuşi, speculând o nişă a microhidrocentralelor ce ia amploare în Europa firma românească furnizează materiale de construcţii pentru mai multe state, după cum urmează: Norvegia cinci contracte, Grecia pentru microhidrocentrală sau Spania pentru sistemele de irigaţii.

Costurile de export nu sunt foarte convenabile pentru firma românească, dar sunt mai puţin resimţite când vine vorba despre veniturile aduse. De exemplu, proiectul în care este implicată în Spania este în valoare de 350 milioane de euro. Apoi, unul dintre obiectivele declarate ale Superlit este să-şi menţină contractele cu cele cinci state europene cu care operează deja exporturi. Pe lângă cele menţionate anterior, firma românească mai are contracte cu Ungaria şi Austria.

Piaţa europeană a instalaţiilor este suficient de mare, încât Superlit să-şi găsească loc în ţările pe care le vizează: Finlanda, Suedia, Cehia, Elveţia ori ţări balcanice: Albania, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru sau Kosovo.

Extinderea la nivel european a fost facilitată şi de permisiunea pe care firma-mama din Turcia a oferit-o. Superlit Turcia a fost de acord să lase spaţiul european firmei din România şi ea să acopere alte pieţe: Asia şi Africa.

Se pare că succesul unei firme ţine mai ales de reputaţia pe care şi-o face. Aşa s-a întămplt şi cu Superlit care deschizându-şi porţile afară a reuşit să şi le deschidă şi pe cele din România, unde infrastructura pentru apă nu este un domeniu foarte cunoscut. Cu toate acestea, un început timid în 2010 s-a văzut, când compania a livrat materiale pentru staţia de epurare din Brăila, parte a proiectului Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA).

De asemenea s-a mai implicat în proiecte ce vizau sisteme de canalizare din Suceava şi Cluj-Napoca. Fondurile pentru fiecare dintre aceste proiecte a fost asigurat fie de firme germane în cazul primelor două, fie de POS Mediu. Mecanismul este foarte simplu, Superlit urmăreşte trendul pe piaţa construcţiilor de infrastructura de apă, aşteaptă liciatţiile diverselor firme pentru proiectele depuse, urmând ca apoi să contacteze firmele câştigătoare şi să încheie contracte. Ministerul le dă veşti liniştitoare. Pănă acum au fost depuse peste 200 de proiecte ce doresc fonduri de la POS Mediu. Toate acestea însumează peste 5 miliarde euro.

Piaţa construcţiilor de microhidrocentrale româneşti în creştere

Segmentul de nişă pe care Superlit îl are în vedere este încă la început în România, astfel că sectorul materiale de construcţii pentru microhidrocentrale poate fi controlat de firma. În 2010 puţinele proiecte de acest tip au fost acoperite în proporţie de 80% de Superlit. Fie că a fost vorba despre microhidrocentrala din Suceava de la Brodina proiect de 2.5 milioane euro, cea din Sinaia, cea aflată în lucru la Caransebeş sau un proiect viitor adjudecat de firma de construcţii Hidroest la Vâlcea, Superlit a fost contractată pentru partea de conducte.

Anul acesta situaţia este şi mai îmbucurătoare pentru firma din Buzău fiindcă românii conştientizează din ce în ce mai mult importanţa folosirii energiei regenerabile. În aceste condiţii anul curent peste zece proiecte de microhidrocentrale sunt în lucru, la care Superlit furnizează materiale. Pentru firma producătoare anul în curs pare a fi cel mai bun de până acum şi se aşteaptă o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.

Faptul că cifra de afaceri va creşte este rezultatul direct al faimei de care compania se bucură. Anul acesta între 2-5 mai a participat la Târgul şi Congresul APEI (Wasser Berlin Internaţional), târg unic în Uniunea Europeană la care au expus 35 de ţări şi au vizitat un număr impresionant de peste 20.000 de oameni interesaţi de noile thnologii în materie de infrastructura apei.

Raluca Borceanu

BASF: vânzări de 37,8 miliarde euro în primul semestru din 2011

InfoConstructii | Companii, Materiale de construcții | 29/07/2011

Vânzările producătorului de materiale de construcţii BASF au înregistrat o creştere de 19,4% în prima jumătate a anului, atingând valoarea de 37,8 miliarde euro, anunţă un comunicat al companiei.

Totodată, în aceeaşi perioadă EBIT înainte de cheltuieli excepţionale a înregistrat o creştere de 19,4% comparativ cu anul anterior.

După un start puternic la începutul anului, BASF şi-a consolidat rezultatele în al doilea trimestru. Vânzările au înregistrat un avans de 13,9%, până la 18,5 miliarde euro, în timp ce profitul EBIT (profit înainte de impozite și taxe) înainte de cheltuielile excepţionale a urcat cu 1,4%, până la 2,2 miliarde euro, în ciuda întreruperii producţiei de petrol din Libia. În cel de-al doilea trimestru al lui 2010, activităţile din Libia au adus un profit EBIT înainte de cheltuielile excepţionale de 280 milioane euro, crescând astfel profitul EBIT cu 16%.

Aşa cum era de aşteptat, comparativ cu creşterea susţinută din primele trei luni ale anului, ratele de creştere s-au normalizat în al doilea trimestru. Un rol important în această evoluţie l-au avut şi efectele negative ale cursului valutar (minus 6%), după primul trimestru al lui 2010, cauzate de un dolar slab.

Includerea companiei Cognis a contribuit semnificativ la creşterea vânzărilor. Pe segmentul Substanţelor Chimice, volumele de vânzări au înregistrat un avans de 5%. Datorită suspendării producţiei de petrol în Libia, veniturile din petrol şi gaze, înaintea taxelor, au fost mai mici, comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut.

“Există încă riscuri economice: ne preocupă în continuare evoluţia monedei euro, precum şi situaţia datoriilor cu care se confruntă unele ţări europene şi Statele Unite”, a declarat Dr. Kurt Bock, Preşedintele Board-ului Director al BASF SE. “Un alt factor de risc este şi preţul în continuare foarte ridicat al petrolului, care are efecte negative asupra marjelor în tot lanţul operaţional şi îi face pe unii clienţi să fie precauţi cu comenzile”, a adăugat Bock.

BASF estimează în continuare perspectivele economice ca fiind pozitive pentru a doua jumătate a anului și se aşteaptă la un ritm de creştere mai puţin dinamic, luând în considerare evoluţia de la finalul celui de-al doilea trimestru al anului.

Sursa: Bursa Constructiilor