Apartamentele din Bucureşti rămân o “Fată Morgana” pentru românii cu venituri medii. Dacă în 2008 ei şi-ar fi permis să cumpere aproximativ 2.5 mp dintr-un apartament, în 2011 ei îşi pot achiziţiona 5 mp dintr-o locuinţă nouă din capitală. Specialiştii în imobiliare spun, de la bun început, că noile locuinţe construite nu sunt destinate românilor cu venituri medii, pentru ei rămâne valabilă doar varianta închirierii.
Mulţi ar spune că cea mai bună soluţie pentru obţinerea unei locuinţe noi este programul “Prima casă”, dar preţul unei case noi este de peste 80.000 de euro, aşadar depăşeşte pragul de 70.000 de euro, suma maximă pe care programul guvernamental îl impune. Pentru români acest lucru înseamnă că au nevoie de o creditare suplimentară, greu de obţinut.
Profilul celor care apelează la programul “Prima Casa” este simplu de realizat: tineri de până la 30 de ani, ce caută cu precădere garsoniere şi cel mult apartamente cu două camere. În acest context, nivelul scăzut al tranzacţiilor plasează Bucureştiul pe un loc trei în topul accesibilităţii la locuinţe.
Locuinţele nu se cumpără, românii sunt europenii cu cele mai multe proprietăți
Anul trecut s-au vândut în Bucureşti doar 1500 de locuinţe, în timp ce Varşovia a ajuns la 10.200 de apartamente vândute, iar capitala, vecina de la Vest, Budapesta peste 3000 de imobile. Vânzările slabe de anul trecut au determinat constructorii să ridice cu 3000 de noi locuinţe mai puţin.
Scăderea pieţei imobiliarelor îi determină pe dezvoltatori să caute o soluţie cât mai rapidă. Statul ar vrea şi el să ajute, de aceea se gândeşte la proiecte de parteneriate public-private pentru închirieri de locuinţe. Astfel, proprietarul care achiziționează locuinţa nu se va mai întâlni cu chiriaşul, ci va fi o chirie stabilită de administraţie.
Deşi jucătorii de pe piaţa imobiliarelor se plâng că imobilele construite stau necumpărate, românii sunt europenii cu cele mai multe proprietăţi. Peste 95% din populaţie deţine cel puţin un imobil. Urmaţi în top sunt de lituanieni şi slovaci cu 89%, precum şi de unguri cu 87%.
ANL-ul locuinţa cu chirie mică şi posibilitate de cumpărare
Dacă speranţele de a avea o casă nouă pentru cei cu venit mediu se cam năruie, rămâne totuşi varianta închirierii. Cea mai ieftină afacere, pare a fi cu locuinţele de la ANL. O chirie la o astfel de locuinţă ajunge la maximum 250 de lei lunar, cu posibilitatea de a cumpăra imobilul după un an de chirie. Un metru pătrat într-o locuinţă ANL ajunge la 440 de euro, iar standardele de cost au fost diminuate cu 25% faţă de anul 2008.
Pe de altă parte chiria pare varianta cea mai bună pentru locuitorii ANL-urilor cu atât mai mult cu cât aceasta intră sub incidenţa legii. Astfel, ea nu va mai depăşi o treime din salariul brut şi va reprezenta : cheltuielile de administrare, impozitele pe clădire, precum şi cheltuielile generate de asigurare. Reglementarea vine pentru a reduce oarecum fluctuaţiile de preţ, căci până acum chiria era hotărâtă de consiliile locale.
De asemenea, cei care vor o locuinţă prin ANL vor plăti o garanţie constând în chiria pentru o lună, pentru acoperirea unor eventuale distrugeri sau pentru cazul în care chiriaşul renunţă la contract înainte de termen.
Raluca Borceanu