Cluj Napoca

Bosch ia locul Nokia la Cluj: intenționează să construiască o nouă fabrică

Compania Nokia a plecat de la Cluj, dar se pare că va fi rapid înlocuită de compania germană Bosch, care intenţionează să deschidă o nouă fabrică în România. Zvonurile circulau încă din primăvară, dar abia acum au început cu adevărat negocierile pentru construcţia clădirii. Se pare că aceasta va fi amplasată în parcul Tetarom.

În primăvară, reprezentanţii firmei germane au negociat cu guvernul României, posibilitatea construirii unei noi fabrici şi în ce măsură unele facilităţi fiscale ar fi oferite de statul român. Guvernul s-a angajat atunci că va face tot posibilul să reducă parte din costurile angajatorilor cu forţa de muncă. Oricum scăderea costurilor ar fi nesemnificativă, 3 procente, astfel că o companie ar plăti în loc de 44%, doar 41%. Compania germană nu era interesată în mare măsură de scăderea contribuţiilor, ci de locul unde ar putea construi nouă fabrică: Cluj sau Blaj.

Alegerea Clujului ca nouă locaţie este o decizie bună pentru oraşul transilvan şi mai ales pentru cei peste 2000 de oameni rămaşi fără loc de muncă în urma plecării companiei Nokia. Bosch promite un număr de 1000 de angajări imediat ce se va deschide noua fabrică.

Bosch extinde fabrica din Blaj

Deşi ar fi putut alege doar o fabrică nouă, Bosch a ales să mai construiască una şi la Blaj. Blajul avea deja reprezentanţă Bosch, dar compania germană a decis că extinderea centrului de producţie va fi de bun augur. În vara acestui an, Bosch a licitat pentru 7 hectare de teren din Blaj, aflate în imediata vecinătate a fabricii deja existente. Pentru pământ compania a plătit 1.2 milioane de euro, bani din care peste 300.000 s-au dus în buzunarele celor care deţineau pământurile. Construcţia noii fabrici va dura până în septembrie 2013, iar peste 300 de oameni vor fi angajaţi la noua linie de producţie.

Investiţia va ajunge până la 90 de milioane de euro, iar în planul iniţial sunt prevăzute două hale, una pentru produse cu profil termotehnic şi una pentru senzori auto.

Noua fabrica din Blaj ar însemna pentru municipiu mai mulți bani, dacă în momentul de faţă la consiliul local ajung 1 milion de euro, noile hale ar aduce peste 1 milion și jumătate de euro. Pe lângă banii pe care compania germană îi varsă inevitabil autorităţilor locale, Bosch mai duce şi faimă. Cunoscut pentru fabrică, Blajul devine un punct de atracţie şi pentru alţi investitori. În plus peste 40% din populaţie lucrează în industrie.

Aşteptări de 170 milioane de euro în 2011

Fabrica de acum, aparţinând grupului Bosch, a fost construită în 2007 şi a însemnat 30 de milioane de euro pentru compania germană. Cu peste 800 de angajaţi, firma a reuşit să crească cifra de afaceri de la an la an. Astfel, anul trecut cifra de afaceri a crescut cu 17 procente faţă de anul 2009. Creşterea a însemnat aproximativ 160 milioane de euro. O astfel de cifră a mai fost atinsă în 2008 când criza economică nu afectase toate sectoarele economice. Reprezentanţii firmei spun că cel mai bine a mers sectorul tehnologiei auto.

Revigorarea din 2010 a fost resimţită mai ales prin atelierele de service ale companiei germane. La finele lui 2010 peste 80 de ateliere Bosch erau deschise în România în peste 45 de oraşe. La finalul acestui an se doreşte deschiderea unor noi ateliere în România pentru a se ajunge la 100.

Totuşi, nu doar sectorul tehnologiei auto a fost unul de succes, ci şi sectoarele de scule electrice, care au înregistrat o creştere de 9%, termotehnica cu o creştere de aproximativ 7%. Toate aceste creşteri indică faptul că anul 2011 va aduce peste 6% în plus la cifra de afaceri faţă de anul trecut. Cu alte cuvinte grupul german se aşteaptă la peste 170 milioane de euro.

Şi la nivelul forţei de muncă Bosch înregistrează creşteri considerabile. Anul trecut numărul de angajaţi a ajuns la 1.100 de angajaţi în toate punctele de lucru: Bucureşti, Blaj şi Timişoara. Cele cinci centre deschise în patru oraşe sunt la Timişoara – centrul de comunicare, Blaj – fabrica Rexroth, Bucureşti – societatea de distribuţie BSH Electrocasnice şi la Sibiu – Compa.

Achiziţii de la furnizori români de 90 milioane de euro

În plus în 2010 compania germană a achiziţionat componente de la furnizorii români de peste 90 de milioane de euro. Pentru anul acesta sunt aşteptate achiziţii de componente de peste 100 de milioane de euro de la 55 de furnizori. Mai mult decât atât au fost identificaţi alţi 70 de furnizori care pot deveni furnizori Bosch.

Compania germană este susţinută şi de renumele pe care îl are, având în vedere că la nivel mondial este unul dintre principalii jucători în industria tehnicii industriale, tehnicii pentru clădiri şi pentru autovehicule. Per total numărul de angajaţi la nivel mondial depăşeşte 280.000, iar cifra de afaceri generată este de 47 miliarde de euro. Îmbucurător pentru compania germană este că şi această cifră este în creştere faţă de anul 2009.

Raluca Borceanu

Aeroportul din Cluj îşi schimbă faţa de la an la an

Aeroportul de la Cluj este la ora actuală cel mai modern din România, iar lucrările de reabilitare continuă prin construirea unei noi piste de aterizare şi decolare. Pista va fi lungă de 3500 de metri, iar lucrările de construcţie vor dura şase luni.

Autorităţile locale doresc pentru aeroportul clujean o pistă asemeni celor de pe aeroporturile din Londra, Paris sau Amsterdam. Pentru a-şi atinge obiectivul Consiliul Judeţean din Cluj a semnat un contract cu firma Napoca Construcţii ce urmează să ducă la bun sfârșit proiectul.

Investiţia necesară pentru prima fază a proiectului ajung la 32 milioane de euro, bani ce vor proveni de la Consiliul Judeţean. Mulţi ar spune că fondurile deţinute de consiliu nu sunt suficiente, dar reprezentanţii instituţiei asigură că vor termina de achitat lucrarea în cel mult trei ani.

În prima fază se vor construi doar 2.100 de metri, acoperiţi de suma spusă anterior, iar pentru faza a doua a proiectului ce vizează extinderea până la 3.500 de metri nu s-a făcut un calcul. Partea a doua a pistei va fi finalizată până în 2013 şi presupune pe lângă lucrările de construcţie, lucrări de deviere a râului Someşul Mic. Pe parcursul lucrărilor traficul aerian nu va fi afectat pe aeroport, singura perioadă în care se va restricţiona traficul este momentul de unire al celor două piste, cea veche şi cea nouă.

S-au demarat lucrările pentru reconstrucţia “caloriferului”

Firma câştigătoare a licitaţiei are ca asociaţi pe SC ICCO Systems SRL şi SC Geo Arc SRL şi a început deja lucrările la construcţia pistei. Pentru că nici o licitaţie în România nu e fără scandal, rezultatele licitaţiei au fost contestate de firma SC Romstrade. Contestaţia a făcut ca lucrările să fie amânate cu jumătate de an. Acum Consiliul Judeţean Cluj doreşte să dea în judecată firma Romstrade dorind să obţină despăgubiri şi poate chiar falimentul companiei.

Noua pistă ar putea fi folosită şi ca o cale de rulare, dar ar putea la fel de bine să asigure curse transatlantice pentru aeronave de mari dimensiuni. Pentru finalizarea la timp a proiectului vor fi angajaţi 700 de muncitori, iar cantităţile de materiale de construcţii folosite sunt destul de mari.

Astfel, vor fi excavaţi 1 milion de metri cubi de pământ şi folosiţi 58.000 metri cubi de ciment. Fundaţia pentru noua pistă va avea o grosime de minimum 1.50 metri şi maximum 1.80 metri. Astfel vor fi eliminate restricţiile legate de tonajul aeronavelor. Totuşi, marile avioane nu vor putea încă ateriza pe pista nouă, decât după finalizarea întregului proiect.

În momentul actual avioanele aterizează pe o pistă din 1968. Pista veche nu mai este suficientă pentru a face faţă fluxului tot mai mare de pasageri. Piloţii spun despre pista actuală că nu oferă confortul necesar la efectuarea manevrelor de aterizare sau decolare, astfel încât în momentul rulării pe pistă sunt simţite toate rosturile dilatate, dând impresia că se află pe un calorifer.

Modernizare nu se opreşte aici: urmează un terminal de tip cargo

Crearea unei noi piste vine ca o consecinţă firească a tuturor lucrărilor anterioare la aeroportul din Cluj. Modernizarea infrastructurii a început cu câţiva ani în urmă când a apărut nevoia construirii unor noi terminale pentru pasageri. Investiţia a ajuns la peste 15 milioane de euro, iar lucrarea a fost finalizată în 2009.

Terminalul de pasageri sosiri se întinde pe 10.000 mp şi are o capacitate de 2 milioane de pasageri pe an. Organizarea se aproprie de cea a unui aeroport în miniatură. La subsol se află spaţiile destinate bagajelor, birouri special amenajate pentru cei care au probleme cu trecerea graniţei sau pentru azilanţi.

Parterul este locul unde se află două porţi pentru sosiri interne şi internaţionale, un salon VIP, zona pentru spaţii comerciale, birouri pentru manevrarea bagajelor. De asemenea, mai sunt amplasate şase ghişee de verificare a documentelor.

La ultimul etaj sunt plasate birourile companiilor aeriene ce efectuează curse, restaurant, birourile administraţiei.

După ce va fi finalizată pista de 3.500 de metri, se va demara un nou proiect pentru construcţia unui terminal de tip cargo. Aceasta construcţie va avea ca principal scop prelucrarea traficului de mărfuri pe direcţia Europei Centrale şi de Vest, ce va avea ca principală consecinţă creşterea veniturilor aeroportului.

O nouă cale de rulare este foarte necesară aeroportului din Cluj, căci la momentul actual se ajunge la 6-8 mişcări pe oră din cauza traficului aglomerat. O singură cale de rulare actuală odată cu creşterea numărului de curse va duce în timp la întârzieri precum şi la pierderea slotului, timpul oferit pentru decolare.

Balizaje luminoase noi în cel mai scurt timp

Un alt proiect viitor vizează facilitarea accesului de pe şoseaua europeană E576, ca urmare a creşterii traficului rutier în zona aeroportului. Tot în apropierea aeroportului Consiliul Judeţean intenţionează să construiască un hotel şi un restaurant. Strâns legat de traficul din zonă este trecută în proiect o parcare supraterană în prima fază pentru ca apoi să se construiască şi una subterană.

La capitolul modernizare intră şi dezvoltarea reţelelor de utilități: termice, apă canal, electrice, staţii pompare sau rezervoare de apă. Modernizarea vizează şi balizajele luminoase, pentru a diminua neplăcerile cauzate de ceaţă.

Raluca Borceanu

Urmareste-ne!