Patru drumuri forestiere a donat regele Mihai oraşului Sinaia. Cele patru drumuri ocupă 27.000 de mp şi se ridică la o valoare de 44.000 de lei. Autorităţile locale se vor ocupa de asfaltarea şi modernizarea drumurilor, astfel aglomeraţia de pe DN1, ce leagă Buşteniul de Sinaia, va dispărea.

Unul dintre drumuri este chiar în cartierul Cumpătu din Sinaia şi nu a fost vreodată circulabil, la capătul lui aflându-se bazinul de apă ce alimentează oraşul. Construirea unui drum ar putea însemna pentru localitate, apariţia unui nou cartier de locuinţe.

Cel mai lung dintre drumuri are 5 kilometri, fiind paralel Drumului Naţional 1 pe porţiunea Sinaia-Buşteni. Închis momentan traficului, drumul ar putea fi o variantă perfectă pentru ocolirea zonelor cu trafic intens dintre staţiunile montane. Ultimele două drumuri măsoară împreună 5 kilometri şi fac legătura cu drumul ce duce în Masivul Bucegi la cota 1400. Drumurile ar putea fi integrate ca parte a circuitului turistic.

Terenurile pot fi transformate doar în drumuri şi nu pot fi vândute

Donaţia făcută de Casa Regală nu permite Primăriei din Sinaia să transforme terenurile în nimic altceva decât drumurile prevăzute în planul iniţial. De asemenea terenul nu poate fi concesionat de altcineva, închiriat sau vândut. Dacă se va încerca una dintre tranzacţiile de mai sus, terenurile vor reveni regelui Mihai.

Regele are dreptul oricând să tranziteze terenurile donate şi să folosească chiar utilaje pentru a ajunge pădurile deţinute.

Cererea de retrocedare a terenurilor înaintată de regele Mihai a stârnit numeroase controverse în 2007. Reprezentanţii din Prahova susţineau că terenurile forestiere aparţin spaţiului public, ca urmare nu pot face obiectul unei retrocedări. Argumentul insuficient susţinut, căci situaţia pământurilor era cu totul alta: naţionalizarea luase pământurile Casei Regale fără vreun titlu.

Câştig de cauză a avut regele, aşa că terenurile au intrat în posesia Casei Regale acum trei ani, regele primind înapoi 7.100 de hectare de pământ dintr-o fostă moşie, la care s-au mai adăugat câteva mii de hectare de păduri. Pământurile fără o importanţă deosebită, foste grajduri sau ocoluri silvice au ajuns un punct de atracţie pentru imobiliari. Fabrica de bere Azuga şi un om de afaceri din Ploieşti au fost cei care au purtat negocierile cu Casa Regală pentru terenuri.

Preţul prevăzut pentru terenurile de pe Valea Prahovei era de minimum 20 de euro pe mp şi cum domeniile sunt atât de vaste, o astfel de afacere ar fi adus în visteria familiei regale până la 2 miliarde de euro.

Totuşi regele nu a donat din proprie iniţiativă drumurile, ci obligat de un proces-verbal încheiat odată cu actele de retrocedare, în care era precizat că aceste drumuri vor reveni primăriei Sinaia pentru modernizare.

Decât şosea Gura Diham – Predeal, mai bine modernizarea drumului forestier

Drumurile donate de rege sunt până în acest moment salvarea pentru traficul de pe DN1, care atinge apogeul la sfârşit de săptămână. Tronsonul pe care se formează cozile de maşini este în general tocmai cel cuprins între Sinaia şi Buşteni. Dacă drumul forestier nu ar fi existat, autorităţile locale căutaseră nişte variante de a fluidiza circulaţia în zonă, pentru ca turismul să nu aibă de suferit.

Construcţia unei noi şosele care să unească Buşteniul de Predeal, trecând prin Gura Diham şi Râşnov este văzută de primăriile oraşelor cu pricina ca singură salvare. Din păcate acestora le scapă faptul că odată trecut de porţiunea Sinaia – Buşteni traficul oricum devine lejer, majoritatea rămânând în zonă, în plus o nouă şosea acoperă doar 10 kilometri efectivi din DN1.

Pentru şoferi şoseaua de aproximativ 30 kilometri ar putea însemna un timp mai scurt de parcurgere a distanţei dintre Buşteni şi Râşnov pentru că în momentul de faţă nu există legătură directă, între Buşteni şi Râşnov, ci şoferii trebuie să meargă până la Predeal pe DN1, după care intre pe DN73A.

La dus către Braşov noul drum nu ar reuşi 1 modifice foarte mult situaţia actuală, iar la întoarcere dinspre Braşov nici atât. Este adevărat că de la Predeal o parte din maşini ar putea să fie preluate, dar ele vor reveni pe DN1, în dreptul localităţi Buşteni, astfel că porţiunea Buşteni-Sinaia ar fi la fel de aglomerată. Mai mult, venite pe două şosele maşinile, vor forma două coloane, în loc de una. Cei veniţi de pe noua şosea vor trebui să aştepte să reintre pe DN1. O situaţie favorabil1 doar accidentelor şi ambuteiajelor, nicidecum traficului.

Autostrada: o altă soluţie abia din 2015

Pentru a fi cu adevărat folositoare, o șosea ar trebui să se ramifice din localitatea Comarnic şi până la Predeal, astfel încât să existe o variantă de ocolire.

Din Comarnic va exista o legătură către Braşov, independent de DN 1 abia din 2015, unde se construieşte un sector de autostradă. Până atunci s-a încercat construirea unor pasarele şi sensuri giratorii în Sinaia menite să asigure un trafic mai aerisit, dar lucrările au înaintat lent şi au avut perioade lungi de stagnare din lipsa fondurilor.

Raluca Borceanu