Utilaje Constructii, Materiale constructii masini                 | Buna, vizitator! [ Inregistrare | Autentificarerss  |  tw

Publica anunt

Falezele litoralului românesc ca noi peste doi ani

| Infrastructură, Urbanism | 30/08/2011

pic article 15

Litoralul românesc va fi reconstruit până în 2013, trei localităţi fiind vizate pentru lucrări de consolidare a falezelor: Costineşti, Tuzla şi Eforie. Proiectul “înghite” peste 50 milioane de euro din bugetul Guvernului României. Lucrările au fost începute de mai multă vreme, dar din motive financiare s-au desfăşurat într-un ritm lent.

Uniunea Europeană a oferit fonduri României pentru reabilitarea altor faleze de pe litoral : Mamaia şi Eforie Nord. În 2012 vor începe lucrările de reconstrucţie şi pe aceste tronsoane, care sunt în stadiu avansat de degradare. Investiţia totală se ridică la 150 milioane de euro. Nici oraşul Constanţa nu a scăpat de eroziuni, astfel că lucrările vor fi demarate şi aici imediat ce va fi obţinut certificatul de urbanism.

Momentan reconstrucţia falezelor finanţate de Guvern se află în diverse stadii de evoluţie. La Tuzla, porţiunea luată în vizor are 7 kilometri, alţi trei fiind deja finalizaţi. Costineştiul stă ceva mai bine, din întregul proiect de 4 kilometri, peste jumătate au fost deja reconstruiţi. La Eforie Sud infrastructura costieră a fost aproape distrusă, din cauza alunecărilor de teren, ameninţând chiar locuinţele din staţiune. Lucrarea se întinde pe o suprafaţă de 3.7 kilometri.

Lucrările de reconstrucţie pentru zona litorală vizează în principal consolidarea piciorului falezelor, un sistem de colectare şi evacuarea apei provenite din precipitaţii, dar şi a celei provenite din infiltraţii, iar în zona plajelor este aplicată o saltea de geotextil. Material de construcţii folosit pentru diguri, baraje, construcţii de autostrăzi ori căi ferate, geotextilul este un strat de polistiren ce are capacitatea de drenare şi filtrare a apei.

Marea ia falezele una câte una

Falezele au început să se prăbuşească încă din 2008, când furtunile puternice au accelerat procesul de eroziune. Faleza din nordul oraşului Constanţa a picat pradă apei infiltrate încă de atunci. Nici cartierele din apropierea portului nu erau în siguranţă. Lipsa fondurilor necesare a făcut ca administraţia locală să găsească o soluţie pe termen scurt: parteneriate cu diverse firme de construcţii care să “cârpească” o barieră în faţa falezelor şubrede.

Anul trecut şi faleza din Eforie Sud a dispărut, transformându-se într-un morman de pământ, punând în pericol atât trecătorii, cât şi cei care circulau pe şoseaua ce făcea legătura dintre staţiuni. Traficul a fost restricţionat în zonă, iar reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral au fost nevoiţi să aştepte fondurile cu ţârâita venite de la Guvern.

Într-un final au ajuns şi banii de la Guvern înainte ca locuinţele din apropierea falezei să dispară în mare. Apa infiltrată în terasament a fost drenată cu pinteni şi deversată în mare. Lucrările continuă pentru realizarea unui terasament de piatră.

Nici Eforie Nord nu a scăpat de prăbuşiri, astfel că din 2004 şi până acum în fiecare an mai cade câte un tronson de faleză. Zidul de piatră care susţinea pământul nu a rezistat, malul ajungând până pe plajă. În localitatea Tuzla eroziunile au început din 2006, când ameninţau un obiectiv militar pentru forţele navale române: farul.

Existenţa unor surse de apă infiltrate în teren a făcut ca Tuzla să semene pentru ani buni cu un teritoriu de război: cratere şi teren surpat, un pericol iminent pentru cei care treceau prin zonă. Lipsa consolidărilor de mai bine de 20 de ani, au transformat staţiunea Eforie într-un loc periculos pentru turişti.

Reconstrucţia litoralului în sud – abia de la anul

Sudul litoralului nu stă nici el mai bine la capitolul faleze. Încă din 2008, kilometri de faleză cădeau în localitatea 2 mai (Vama Veche). Fondurile necesare aici sunt de 200 milioane de euro, bani pe care Guvernul nu i-a scos din buzunar. Consolidarea falezelor ar fi o soluţie pe termen scurt, deoarece în fiecare anotimp rece, marea spală plaja de nisip ajungând la baza falezelor, în care sapă constant.

Cu adevărat benefică ar fi construirea unui dig în Marea Neagră la aproximativ o milă de ţărm. Proiect prea costisitor pentru Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, astfel că posibile lucrările de stopare a pământului ce o ia la vale vor începe abia de la anul. Asta dacă se va găsi un plan de construcţii fezabil şi bineînţeles fonduri.

Plajele dispar, îndiguirile prea scumpe

Infrastructura costieră trebuie reabilitată şi la nivel de plajă. În staţiunile unde se refac falezele : Constanţa, Mamaia, Eforie şi plajele sunt în stadii avansate de degradare. Proiectul a ajuns la peste 100 de milioane de euro, fondurile fiind asigurate de Uniunea Europeană.

Înaintând 6 metri pe uscat, marea a mâncat numai anul acesta o mare suprafaţă a plajelor, îngustându-le simţitor. După fiecare iarnă plajele se transformă în tranşee, pe care firme de construcţii angajate încearcă să le renisipeze periodic. Plaja de la Mamaia este cu atât mai expusă cu cât nu există un substrat dur al plajei, ci doar nisipul. Pentru Eforie mai există o şansă de scăpare datorată substratului calcaros pe  care se află.

Soluţia de stăvilire a apelor ar fi construirea unui dig la 300 de metri în larg, care să acţioneze ca o barieră în drumul valurilor. Deocamdată fondurile nu permit o asemenea lucrare, ci doar lucrări de reconstrucţie superficială a plajelor, ce vor dura aproximativ 5 ani.

Raluca Borceanu

Publicitate

Lasa un raspuns

Publicitate

Urmareste-ne!