Utilaje Constructii, Materiale constructii masini |
Buna, vizitator! [ Inregistrare | Autentificare ]
|
Arhitectul de origine austriacă, Harry Seidler pare să fi declarat odată că “un obiect bine desenat nu are vârstă”.
Acelaşi lucru pare să fie valabil şi cu referire la materialele pentru construcţii de bună calitate, şi dacă gândim în termeni de arhitectură sustenabilă, aproape că nu există un material mai bun decât lemnul. Acesta continuă să se afle în centrul atenţiei, având ca dovadă numeroasele proiecte participante la Wood Awards, co-sponsorizat de către TRADA.
Continuati sa cititi »
Exteriorul unei construcţii este un aspect foarte important care trebuie avut în vedere atunci când se ia decizia renovării. Fiind cel mai expus la intemperii şi la trecerea timpului, acesta este în acelaşi timp cel care generează prima impresie clienţilor care trec pragul unei firme. Mai ales atunci când vorbim despre un birou de arhitectură!
Pentru că o bună parte din imaginea de ansamblu este conturată de acoperiş, alegerea celei mai potrivite soluţii pentru menţinerea identităţii clădirii devine un pas esenţial pentru încadrarea în exigenţele arhitecturale stabilite.
Recondiţionarea unei clădiri cu destinaţie specială, cum este cazul biroului de arhitectură Architel din Baia Mare, a însemnat numeroase provocări şi standarde ridicate de execuţie şi întreţinere a lucrărilor de modernizare.
Folosită în sistem de acoperiş din oţel fălţuit şi membrane cu rol de protecţie şi eficientizarea consumului de energie, montate in sistem ventilat, Lindab Artline a reprezentat în acest caz soluţia ideală. Urmărind împletirea aspectului vechi al clădirii cu cel de nou, culoarea gri a acoperişului s-a încadrat perfect în viziunea minimalistă a arhitecţilor. Potrivit atât pentru clădirile vechi, cât şi pentru cele moderne, acoperişul fălţuit Lindab se întreţine uşor, are protecţie anticorozivă excelentă şi o durată de viaţă îndelungată.
„Multe firme de arhitectură preferă să-şi amenajeze birouri în case vechi, în primul rând fiindcă demersul reprezintă o provocare pentru un arhitect şi nu în ultimul rând pentru salvarea memoriei locului. Concepţia reabilitării în acest caz a avut la bază dorinţa de a păstra şi de a pune în valoare cât mai multe elemente definitorii ale vechii clădiri, urmând ca noile intervenţii să intre în contrast cu vechiul, printr-o abordare apropiată de minimalism. Volumul principal al casei vechi, un parter clasic cu acoperiş şarpantă, a fost curăţat de finisajele inutile, fiindu-i redată textura de cărămidă iniţială, în timp ce acoperişului i s-au remodelat streşinile pentru a obţine un volum simplu, placat cu tabla lisă fălţuită. Dorindu-se obţinerea unui aspect general minimalist al clădirii, forma, maleabilitatea, flexibilitatea, cât şi naturaleţea şi simplitatea acoperişului au reprezentat aspectele esenţiale la care ne-am raportat pentru alegerea acoperişului Lindab drept soluţie optimă”, a declarat domnul arhitect Alexandru Baban.
Lucrarea de reamenajare a sediului firmei de ahitectură a constituit o provocare depăşită cu succes de arhitecţi şi constructori, care au reuşit să îmbine materiale şi culori potrivite pentru modernizarea unei clădiri care să păstreze identitatea vizuală şi memoria locului.
Arhitect: Arh.Petre Roşca, Arh. Alexandru Baban
Constructor: SC Acropolis
Beneficiar final: S.C. Architel S.R.L. Baia Mare
Aspect deosebit. Materiale rezistente in timp la actiunea conditiilor meteo extreme. Functia de protejare a obiectelor si lucrarilor de arta adapostite. Manopera impecabila.
Acestea sunt doar cateva dintre cerintele obligatorii in momentul deciziei renovarii unei cladiri de patrimoniu. Provocarea in materie de design este uriasa. Pe de o parte, esti obligat sa respecti personalitatea cladirii si mostenirea ei istorica si culturala. Pe de alta parte, ai libertatea de a contura practic o noua identitate, actuala.
Tema nu a fost deloc usoara nici in cazul renovarii Castelului Karoly, din Carei (judetul Satu Mare), construit in anul 1482 de catre Karoly Laszlo.
Castelul are o mostenire culturala deosebita, fiind cu siguranta cel mai semnificativ monument arhitectural al orasului si unul dintre cele mai reprezentative pentru Transilvania de Nord. Castelul gazduieste un muzeu de stiintele naturii si o biblioteca ce numara peste 80.000 de volume. De asemenea, la castel se organizeaza periodic diverse expozitii de istorie, carte rara, mobilier de epoca, precum si concerte sau conferinte.
Lucrarile de renovare au inceput in decembrie 2009 si au fost finalizate in decembrie 2011. Una dintre provocarile principale ale renovarii a fost invelitoarea pentru Sala Cavalerilor. Solutia gasita de arhitect si constructor a fost tabla plana faltuita Lindab Artline.
„Fiind vorba despre o cladire monument, aspectul invelitorii era extrem de important. Acesta a fost unul dintre motivele principale pentru alegerea tablei Lindab Artline, care are cu siguranta un design nobil. Apoi, ne-au interesat calitatile de etansare. Sala Cavalerilor are un plafon din lemn, pictat, care trebuia protejat cu mare grija. De asemenea, aveam nevoie de un material rezistent la intemperii, in speta la clima noastra continentala (cu diferente mari de temperatura iarna-vara, ploi si zapezi abundente), cat si la radiatii ultraviolete. Pe de alta parte, fiind vorba de structuri de rezistenta istorice, se impunea un material usor, care sa nu dea incarcari suplimentare. Nu in ultimul rand, am ales tabla plana faltuita metalica pentru ca a putut fi folosita eficient la pantele mici si pentru ca nu pateaza in timp, asa cum o face uneori tabla din cupru”, a declarat doamna Arhitect Ana Maria Pop, sef de proiect.
Lucrarea a avut pretentii deosebite pentru executie. Provocarea principala a constat in ridicarea foilor de tabla pana la acoperis, fara a afecta fatada recent renovata.
Reabilitarea Coastelului Karoly din Carei a fost realizata din fonduri nerambursabile, fiind un exemplu de succes pentru Romania.
Arhitect: doamna Ana Maria Pop, Sef de Proiect
Constructor: Acropolis Buildings, Baia Mare
Beneficiar final: Primaria Municipiului Carei
Sursa: lindab.ro
Chiar şi în termeni generali podul Craigellachie este mult mai mult decât un element de legătură între două loturi de teren; acesta este în fapt un arc impresionant, constituindu-se în expresia fascinată a măiestriei meşterilor constructori de acum câteva sute de ani. Podul din Scoţia este un important monument în domeniul construcţiilor civile şi se bucura de faima de a fi una dintre cele mai importante destinaţii din Scoţia. Deşi, atunci când este pomenită Scoţia tendinţa este a face referire în primul rând la Loch Ness şi la monstrul de la Loch Ness, ţara găzduieşte mult mai multe locuri care merită să fie văzute.
Continuati sa cititi »
Tinerii Vlad, Alexandru, Rozina, Cristina si Iulian au uimit Europa cu un proiect de proportii prin care Kievul va fi complet refacut.
Continuati sa cititi »
Jocurile Olimpice din 2012 sunt menite să lase o bogată „moştenire” de clădiri emblematice şi facilităţi sportive uneia dintre cele mai defavorizate zone ale Londrei, însă criticii susţin că imensul preț de 9,3 miliarde de lire sterline nu se justifică într-o epocă de austeritate economică.
În 2005, când Londrei i-a fost încredințată organizarea Jocurilor Olimpice din 2012, economia Marii Britanii era încă prosperă. Deși au existat unele controverse în presă cu privire la preţul iniţial de 4 miliarde de lire, care urma să crescă vertiginos, mulţi au considerat acest cost un chilipir în comparație cu cele 20 de miliarde de lire sterline plătite de guvernul chinez pentru Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008.
Continuati sa cititi »
România a preluat modelul statelor vestice sau a celor de peste ocean şi în ceea ce priveşte “salba” de monumente arhitectonice. Astfel, s-au trezit românii cu o serie de sculpturi gigant sau litere ca la Hollywood plasate pe munţii patriei. Mult criticate din pricina aspectul estetic puţin plăcut construcţiile moderne tronează la loc de cinste în continuare.
Unul dintre modele favorite pare a fi emblema Hollywood-ului care a fost reprodusă pe Tâmpa în 2004. În urma unei campanii electorale cu promisiuni multe şi care de care mai greu de dus la îndeplinire, autorităţile locale s-au decis să aducă ceva din farmecul Statelor Unite plasând o replică luminoasă a Hollywood-ului.
Doi ani mai târziu mândria oraşului de sub Tâmpa a fost smulsă de vântul puternic. Repuse la locul lor, literele au rol de atracţie turistică în zonă, astfel că turiştii urcă la 1000 de metri pentru a fi cât mai aproape de construcţia importată. Totuşi nu trebuie ignorat faptul că, literele de pe Tâmpa au şi un rol practic : salvează turiştii de furia urşilor.
Deva îşi reface simbolul hollywodian pentru 130.000 lei
Modelul Hollywood a fost preluat şi de oraşul Râşnov, care după fratele mai mare Braşov a plasat sub poalele cetăţii semnele americane. Deva nu s-a lăsat mai prejos şi cu ani în urmă şi-a achiziţionat literele “magice”, care din păcate nu sunt nemuritoare.
Astfel, autorităţile locale au decis că simbolul degradat al oraşului trebuie numaidecât refăcut. Pentru noul simbol se vor plăti 130.000 de lei. Cum înlocuirea lor este o prioritate pentru consiliul local, aleşii din Deva promit un nou simbol hollywoodian din aluminiu, luminat cu leduri ce nu vor produce mare pagubă în bugetul oraşului, asigură autorităţile.
“Cartoful din ţeapă” de 50 de miliarde contestat de revoluţionari
Capitala nu putea lipsi din topul construcţiilor neinspirate. În 2005 se inaugura în Piaţa Revoluţiei noul monument închinat revoluţionarilor: “Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989”. Catalogat de trecători drept un cartof înfipt în ţeapă, monumentul a costat 50 de miliarde lei. Realizatorul monumentului este Alexandru Ghilduş, decan pe atunci al Facultăţii de Arte Decorative şi Design (Universitatea de Arte Bucureşti).
Arhitecţii nu au fost de la bun început de acord cu monumentul mult prea modern, care nu se integrează în zona de istorie din preajmă. Autorul se apară spunând că de fapt cartoful din ţeapă este un obelisc cu o simbolistică aparte. Monumentul de 25 de metri prezintă la bază un grup statuar ce trimite cu gândul la indivizii dornici de libertate, iar în vârf este străpunsă o coroană, simbolul jertfei celor picaţi la Revoluţie.
Din păcate, valoarea monumentului este contestată chiar de cei au supraviețuit Revoluţiei. Ei spun că nu ajută cu nimic Bucureştiul şi se raliază părerii artiştilor care au cerut cu insistenţă mutarea obeliscului în zona Popeşti – Leordeni.
Crucea Secolului – un monument neînţeles
Un alt monument închinat revoluţionarilor este cunoscut sub numele de Crucea Secolului şi a fost cerut în 1991. ¬Şase ani mai târziu lucrarea comemorativă era amplasată în Piaţa Charles De Gaulle. De atunci a primit numeroase porecle: biscuitul sau aspirina găurită şi nimeni nu a înţeles exact simbolistica monumentului creat de Paul Neagu, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici contemporani.
Monumentul este destul de simplu: un disc lenticular din bronz, cu o înălţime de 6 metri şi o greutate de nouă tone. Pe mijloc sunt o serie de perforaţii în formă de romb ce formează o cruce. Anul acesta monumentul şi-a schimbat locul, căci în zona respectivă urmează să apară o parcare subterană. Momentan crucea poposeşte la Ambasada Chinei.
Turcii, venezuelenii şi iranienii veghează capitala
Există şi monumente care deşi nu sunt neapărat de o urâţenie greu de imaginat sunt inadecvate, fie prin plasament, fie prin mesaj. La capitolul plasament greşit merită inclusă statuia lui Mustafa Ataturk, ce tronează pe calea Victoriei. Jignirea este adusă istoriei căci după Războiul de Independenţă din 1877-1878 strada Bucureştiului a primit numele de Victoriei, tocmai ca simbol al reuşitei românilor în faţa turcilor.
Mai mult regăsim pe străzile capitalei unele statui fără vreo semnificaţie pentru poporul român. Pe Calea Dorobanţilor trona cu voioşie statuia unui erou naţional al Venezuelei: Simion Bolivar. Iranienii au şi ei reprezentanţi statuari: filosoful Omar Khayam, Ambasada iraniană a reuşit să obţină un loc bun pentru bustul filosofului, exact pe locul fostului monument închinat regelui Ferdinand I şi distrus de comunişti.
Opt lalele de inox la 1 miliard
Un alt exemplu al capitalei este lucrarea monumentală: “Metafora Vieţii”. Pentru 1 miliard de lei au apărut în opt lalele, dintre care una este frântă. Cu o înălţime de 3 metri lalelele lucioase sunt însoţite de ajutaje din care iese apa şi spoturi luminoase. Ceea ce face înspăimântător monumentul este mesajul care-l însoţeşte: “O luptă-i viaţa/ deci te luptă”. Lalelele de inox nu transmit ideea de luptă ori de viaţă, iar cea frântă evocă tocmai contrariul.
Nici Charles du Gaulle nu se simte foarte bine în Bucureşti. Cu o atitudine deloc specifică marelui om politic francez, statuia îl arată într-o postură nefirească şi cu un prosop pe braţ, motiv pentru care a fost denumit de locuitori Ospătarul. Cu cinci ani în urmă era dezvelit marele om politic de 4.6 metri, care “a costat “ 1 milion şi jumătate de lei.
Raluca Borceanu
© 2013 Infoconstructii.com - Utilaje grele - Vanzari utilaje de constructii - Materiale de constructii masini
Powered by Pandor&Man
