Autostrăzile – mâna de ajutor pentru economia României
Dorinţa de a avea autostrăzi pe care se poate circula decent nu mai este de mult timp doar în mintea şoferul chinuit de drumurile proaste. Autostrăzile se construiesc încet, cu multe poticneli, dar mai ales cu mulţi bani. Cârcotaşii ar spune că autostrăzile româneşti sunt nişte mâncători de bani, ce nu se mai termină. Însă ceea ce ministerele investesc în drumuri se pare că revine în buzunarul statului.
În 2011 România a semnat contracte pentru construcţia de autostrăzi de 2 miliarde de euro, iar dacă lucrările vor decurge conform planurilor în 2012 vom aveam încă cel puţin 500 de kilometri de şosea nou-nouţă. Privind dincolo de numărul de kilometri care nu mulţumeşte pe nimeni, demararea acestor proiecte a însemnat şi angajarea unui număr semnificativ de oameni, ceea ce cântăreşte la scăderea ratei şomajului.
Un loc de muncă pe şantier – cinci locuri în industriile conexe
Pe lângă faptul că anul viitor vor mai fi angajaţi încă 8000 de oameni pentru lucrări, să nu uităm că aceste lucrări sunt făcute cu materiale de construcţii româneşti. Aşadar încă un plus pentru construcţia de autostrăzi. Banca Mondială vine şi întăreşte credinţa că a construi nu înseamnă numai a investi fără să obţii banii înapoi; statele în curs de dezvoltare s-au ridicat cu 1.6% din 2000-2005, datorită infrastructurii, indiferent dacă este vorba despre drumuri, reţele de apă şi energie electrică.
Din ceea ce ministerul spune, anul viitor vor fi gata centura Aradului, Constanţei, tronsoanele Deva-Orăştie, Cernavodă-Constanţa, Bucureşti-Ploieşti, în jur de 18 kilometri din autostrada Transilvaniei. Peste doi ani se va circula pe opt loturi dintre Autostrada Nădlac-Sibiu dar şi alte sectoare de pe Autostrada Transilvania, indiferent de cine va duce la bun sfârşit lucrarea.
Privite din alt unghi, autostrăzile româneşti sunt o adevărată binecuvântare pentru piaţa muncii. În cele 15 proiecte sunt implicate peste 4000 de persoane, iar dacă socotim că un loc de muncă pe şantier înseamnă alte cinci în industriile conexe, atunci 20.000 de oameni lucrează mulţumită infrastructurii rutiere în dezvoltare. Şi numărul va creşte cu încă cel puţin 2.000 când se vor începe în forţă lucrările la coridorul IV Paneuropean.
Materialele de construcţii folosite sunt româneşti
Nu doar piaţa muncii are de câştigat din infrastructură, ci şi producătorii de materiale de construcţii şi implicit statul. De exemplu,din costul total al unui proiect de infrastructură peste 50% din preţ sunt materialele de construcţii, astfel pentru 22 de kilometri din Nădlac-Arad firma Romstrade va cheltui 50 de milioane de euro, restul de 50% din proiect fiind utilaje, manopera şi proiectarea.
Firmele implicate în construcţii susţin că 90% din totalul materialelor de construcţii folosite sunt achiziţionate din România. Dacă bitum-ul, cimentul şi agregatele sunt din România. În aceste condiţii din Europa suntem nevoiţi să cumpărăm parapeţi şi rosturi dilatate pentru că doar aici se găsesc.
Cu cât lucrarea este mai ambiţioasă cu atât costurile la materiale cresc simţitor, iar în buzunarele firmelor intră mai mulţi bani. Aşa se întâmplă şi cu Coridorul IV Paneuropean care solicită fonduri destul de mari. Numai materialele de construcţii se ridică la 1.2 miliarde de euro. Să nu uităm că ministerul şi-a propus să modernizeze şi drumurile naţionale pe lângă autostrăzi. Altfel spus, nevoia de materiale şi de mână de lucru este din ce în ce mai mare. În total peste 2000 de kilometri de drumuri sunt luaţi în vizor pentru reabilitare.
Statul este avantajat din aceste contracte pe care le încheie cu firme din străinătate pentru că banii se întorc tot în buzunarul nostru sub formă de impozite provenite de la subcontractorii cu care lucrează firmele mari. Bazându-se pe infrastructură România nu va avea nimic de pierdut, căci 75% din piaţa construcţiilor a aparţinut acestui sector, cu alte cuvinte în jur de 10 miliarde de euro.
Planurile pe care românii le au şi pentru viitor sunt ambiţioase. Ei mai văd cât de curând un nou proiect demarat : autostrada care să lege Timişoara de Belgrad şi până în Italia. Autostrada la final ar trebui să aibă în jur de 660 de kilometri, dintre care 100 să fie exclusiv pe teritoriul României. Sursa finanţării pentru noul proiect nu a fost încă găsită.
Taxa de autostradă pentru acoperit cheltuieli
Autostrăzile dau bătăi de cap şi după ce sunt construite. Comisia Europeană dup ce a dat fonduri pentru construirea lor, aşteaptă ca românii să pună taxa pe autostradă. Pentru a merge lejer pe o şosea modernă trebuie să plăteşti în jur de 5 euro pe o sută de kilometri.
Taxa de autostradă nu este privită cu ochi buni nici se şoferii care nu ştiu de ce ar trebui să plătească şi nici de Guvern care se teme să propună o nouă taxa pentru români. În cele din urmă se pare că taxa este bună mai ales pentru a acoperi o parte din viitoarele deteriorări.
Cum taxa este infimă iar traficul nu va fi atât de mare cât să acopere stricăciunile, statul se vede nevoit să mai dea bani de la buget pentru refacerea autostrăzii. O taxă mai mare iese definitiv din discuţie, nimeni nu ar fi dispus să plătească 40-50 de euro doar pentru a trece pe autostrăzile noastre.
Raluca Borceanu
